Muzeul de Artă Timișoara – „Rembrandt – apogeul artei gravurii”

Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana > Noutăţi > Muzeul de Artă Timișoara – „Rembrandt – apogeul artei gravurii”
Fără categorie / 5 ianuarie 2015 / Posted by Oana Grimacovschi

Muzeul de Artă Timișoara situat în Palatul Baroc din Piaţa Unirii vă invită în perioada 10 decembrie 2014- 10 martie 2015 să vizitaţi expozitia-eveniment intitulată:

Rembrandt – Apogeul artei gravurii

„De ce o expoziţie Rembrandt? Cum se explică această <vizită> a lui Rembrandt la Timișoara, respectiv de ce opera grafică a marelui artist va fi expusă în Palatul Baroc din orașul de pe Bega? Este aceasta o ocazie de a redescoperi, a reciti și a înţelege vocaţia și identitatea culturală a Olandei, a umanismului și a Occidentului? Este vorba de o reorientare culturală, în sensul multiplicării relaţiilor Estului cu Vestul și al apropierii românești de paradigma occidentală? Sau, în discuţie este acceptarea unei subordonări structurale faţă de curentele artistice și de idei dominante?

Expoziţia Rembrandt – apogeul artei gravurii, pusă la dispoziţia publicului de Euro Art Luxembourg în cooperare cu Muzeul de Artă Timișoara, face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice și știinţele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generînd un raport înnoitor între <spaţiul experienţei> și <orizontul așteptării>. Creaţia rembrandtiană este una profund individuală, dar și una a mediului care a făcut-o posibilă, anume acela al Ţărilor de Jos atunci cînd, în secolul al XVII-lea -, fuseseră puterea dintîi a lumii.

Într-o instituţie avînd o producţie intelectuală atractivă, așa cum cred că este Muzeul de Artă Timișoara, nu poate absenta trimiterea la prestigioasele creaţii ale umanismului, la magia, mitologia și știinţa ce au conturat reperele societăţii contemporane. O expoziţie Rembrandt pune în lumină o întreagă istorie, iar o dată descoperite și înţelese moștenirile ei vom observa mai exact ce este posibil sau imposibil de gîndit la un moment dat.

O creaţie precum aceea rembrandtiană invită la rememorarea metodică a unui univers uman în care coexistă o mulţime de puncte de vedere. Aidoma muzicii clasice, ea stîrnește pasiuni intelectuale, invită la lecturi și interpretări, la comentarii contradictorii sau complementare. Arta lui Rembrandt – mai mult decît altele  – trimite la cunoașterea conceptuală, dar și la instituţiile care i-au conservat și garantat existenţa timp de sute de ani.

În reflecţiile formulate în albumul intitulat Eu jucîndu-mă de-a Rembrandt, Corneliu Baba asocia artei olandezului muzica lui Beethoven, stăruind asupra înrudirii dintre „orchestraţia umbrei și luminei”, găsind similarităţile lor în “vocea poruncitoare a destinului” și în  “așteptarea dramatică”. Recitindu-l pe Rembrandt expus în marile colecţii ale lumii, Corneliu Baba este impresionat de forţa operei acestuia, de durata lungă în care ea se așează: “Lumina zilei va străbate mereu și azi ca și atunci pe vremea lui, prin ochiuri de geam și va cădea la fel pe chipurile oamenilor, pe obiecte de metal, pe faldurile mătăsurilor sau ale catifelelor, va desena pe ziduri umbre adînci sau ușoare. Lumina va lupta cu întunericul după aceleași legi imuabile spre a cuceri fiecare hegemonia”.

Expoziţia de gravuri a celebrului artist organizată de Muzeul de Artă Timișoara în cooperare cu Euro Art Luxembourg conţine un strălucit fragment din opera unui vizionar căruia lumina îi este cel mai de seamă ideal. În saloanele Palatului Baroc din Timișoara revedem articulaţiile de cîmpuri din secolul de aur al Olandei,  mărturia universală a unui timp și a unui spaţiu inimitabile. E o iluzie retrospectivă, fără de care însă nu vom afla nicicînd cum s-au născut competenţele rare ale fiinţei umane, cum s-a legitimat o creaţie și cum a dobîndit prin ea însăși un mare grad de autonomie.

Arta, literele și istoria, arta și filozofia își joacă rolul lor deîndată ce contribuie la depășirea terorismului verbal și favorizează afirmarea unei segment intelectual ce tinde să diminueze decalajele dintre arte sau dintre știinţele umaniste. Probabil, cîndva, în Europa de mîine, ierarhiile comunitariste se vor atenua deîndată ce omul se va lăsa sedus de intuiţia, lumina și viziunea metafizică a lui  Rembrandt”.

 

Victor Neumann – Director al Muzeului de Artă Timișoara

afis rembrandt 4 (1)