DECIZIA NR. 445/2014/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acţiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE

Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana > Noutăţi > DECIZIA NR. 445/2014/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acţiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE
Fără categorie / 16 iulie 2014 / Posted by Oana Grimacovschi

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5) prima liniuţă,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizele Comitetului Regiunilor (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între
popoarele europene și însărcinează Uniunea, între altele, să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre,
respectând totodată diversitatea naţională și regională a acestora și punând în evidenţă, în același timp, moștenirea
culturală comună. În această privinţă, Uniunea, după caz, sprijină și completează acţiunea statelor membre de
îmbunătăţire a cunoașterii și a diseminării culturii și istoriei popoarelor europene.
(2) Comunicarea Comisiei din 10 mai 2007 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de
globalizare, aprobată de Consiliu prin rezoluţia sa din 16 noiembrie 2007 (3) și de Parlamentul European prin rezoluţia sa din 10 aprilie 2008 (4), stabilește obiectivele activităţilor viitoare ale Uniunii din domeniul culturii. Activităţile respective ar trebui să promoveze diversitatea culturală și dialogul intercultural, să promoveze cultura în calitate de catalizator al creativităţii în cadrul creșterii economice și al ocupării forţei de muncă, precum și în calitate de element vital în cadrul relaţiilor internaţionale ale Uniunii.

(3) Convenţia UNESCO privind protecţia și promovarea diversităţii expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la
18 martie 2007 și la care Uniunea este parte, are ca scop protejarea și promovarea diversităţii culturale, stimularea
interculturalităţii și creșterea gradului de conștientizare a valorii diversităţii culturale la nivel local, naţional
și internaţional.
3.5.2014 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 132/1
(1) JO C 113, 18.4.2012, p. 17 și JO C 17, 19.1.2013, p. 97.
(2) Poziţia Parlamentului European din 12 decembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziţia în primă lectură a Consiliului din 24 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziţia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(3) JO C 287, 29.11.2007, p. 1.
(4) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.
(4)Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) a instituit o acţiune în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019.

(5) Evaluările capitalelor europene ale culturii, precum și consultarea publică privind viitorul respectivei acţiuni după 2019 au indicat faptul că evenimentul a devenit treptat una dintre cele mai ambiţioase iniţiative culturale din Europa, precum și una dintre cele mai apreciate de cetăţenii europeni. Se impune, prin urmare, să fie instituită o nouă acţiune aferentă anilor 2020-2033.

(6) Pe lângă obiectivele iniţiale ale acţiunii „Capitale europene ale culturii”, care vizau punerea în evidenţă a bogăţiei și diversităţii culturilor europene și a caracteristicilor comune ale acestora, precum și promovarea unei mai bune cunoașteri reciproce între cetăţenii europeni, orașele deţinătoare ale titlului de „Capitală Europeană a Culturii” („titlul”) au adăugat, de asemenea, în mod progresiv, o nouă dimensiune, utilizând efectul de pârghie al titlului pentru a-și stimula dezvoltarea lor mai generală, în conformitate cu strategiile și priorităţile lor respective.

(7) Obiectivele acţiunii instituite prin prezenta decizie ar trebui să se conformeze pe deplin obiectivelor programului „Europa creativă”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care își propune să protejeze, să dezvolte și să promoveze diversitatea culturală și lingvistică europeană, să promoveze patrimoniul cultural al Europei și să consolideze competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene, în special cea a sectorului audiovizual, cu scopul de a sprijini creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Realizarea obiectivelor menţionate ar trebui să contribuie, de asemenea, la consolidarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu cultural comun și la stimularea dialogului intercultural și a înţelegerii reciproce.

(8) Pentru a atinge obiectivele menţionate, este important ca orașele deţinătoare ale titlului să încerce să dezvolte legături între sectoarele lor culturale și creative, pe de o parte, și sectoare cum sunt educaţia, cercetarea, mediul, dezvoltarea urbană sau turismul cultural, pe de altă parte. În special, experienţele trecute au demonstrat potenţialul acţiunii „Capitale europene ale culturii” drept catalizator pentru dezvoltarea locală și turismul cultural, după cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinaţia turistică favorită la nivel mondial — un nou cadru politic pentru turismul european”, salutată de Consiliu în concluziile sale din 12 octombrie 2010 și aprobată de Parlamentul European în rezoluţia sa din 27 septembrie 2011 (3).

(9) Este important, de asemenea, ca orașele deţinătoare ale titlului să își propună să promoveze incluziunea socială și egalitatea de șanse și să facă tot posibilul pentru a asigura implicarea în măsura cea mai mare cu putinţă a tuturor părţilor componente ale societăţii civile la pregătirea și punerea în aplicare a programului cultural, acordând o atenţie specială tinerilor, precum și grupurilor marginalizate și defavorizate.

(10)De asemenea, evaluările și consultarea publică au arătat totodată în mod convingător că acţiunea „Capitale europene ale culturii” poate aduce multe beneficii orașelor atunci când este planificată cu grijă. Aceasta rămâne, în primul rând, o iniţiativă culturală, dar poate da naștere, de asemenea, unor avantaje sociale și economice semnificative, în special atunci când este inclusă în cadrul unei strategii de dezvoltare a orașului respectiv pe termen lung, bazată pe cultură.

(11) Acţiunea „Capitale europene ale culturii” a suscitat totodată numeroase provocări. Pregătirea unui program de activităţi culturale desfășurate pe parcursul unui an este solicitantă, iar unele orașe deţinătoare ale titlului au reușit mai bine decât altele să valorifice potenţialul. Prin urmare, acţiunea respectivă ar trebui să fie consolidată, pentru a ajuta toate orașele să valorifice la maximum deţinerea titlului.

(12) Titlul ar trebui să fie rezervat în continuare orașelor, indiferent de dimensiunea acestora, dar, pentru a ajunge la un public mai larg și pentru a amplifica impactul, orașele în cauză ar trebui să poată implica întreaga lor zonă limitrofă, ca și înainte.

(13) Acordarea titlului ar trebui să se bazeze în continuare pe un program cultural special creat, care ar trebui să aibă o dimensiune europeană puternică. Programul cultural respectiv ar trebui să facă parte dintr-o strategie pe termen lung cu un impact durabil asupra dezvoltării economice, culturale și sociale la nivel local.

3.5.2014 L 132/2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO

(1)Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acţiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 (JO L 304, 3.11.2006, p. 1).

(2)Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221). (3)JO C 56 E, 26.2.2013, p. 41.
(14) Procedura de selecţie în două etape, bazată pe o listă cronologică a statelor membre și realizată de către un juriu de experţi independenţi, s-a dovedit a fi echitabilă și transparentă. Procedura a permis orașelor să își amelioreze candidaturile între etapa preselecţiei și cea a selecţiei pe baza sugestiilor de specialitate primite de la juriul respectiv și a asigurat o distribuţie echitabilă a titlului între toate statele membre. În plus, pentru a garanta continuitatea acţiunii „Capitale europene ale culturii” și pentru a evita pierderea experienţei și a know-how-ului care ar rezulta din înlocuirea simultană a tuturor experţilor, aceasta ar trebui să se facă în mod eșalonat.

(15) Ar trebui să se asigure în continuare expertiza la nivel naţional, permiţând statelor membre să numească maximum doi experţi în juriul care desfășoară procedurile de selectare și de monitorizare.

(16)Criteriile de selecţie ar trebui să fie formulate mai explicit cu scopul de a oferi orientări mai bune orașelor candidate în ceea ce privește obiectivele și cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a li se acorda titlul. Criteriile respective ar trebui, de asemenea, să fie mai ușor cuantificabile pentru a ajuta juriul la selecţia și monitorizarea orașelor. În această privinţă, ar trebui să se acorde o atenţie specială planurilor orașelor candidate vizând activităţile cu efecte durabile înscrise într-o strategie de politici culturale pe termen lung, care pot avea un impact cultural, economic și social durabil.

(17) Orașele candidate ar trebui să exploreze posibilitatea, acolo unde este cazul, de a recurge la sprijin financiar din partea programelor și fondurilor Uniunii.

(18) Faza de pregătire dintre nominalizarea unui oraș și anul pentru care este acordat titlul este de o importanţă crucială pentru succesul acţiunii „Capitale europene ale culturii”. Părţile interesate au ajuns la un consens larg conform căruia măsurile de însoţire introduse prin Decizia nr. 1622/2006/CE au fost foarte utile pentru orașele în cauză. Aceste măsuri ar trebui să fie dezvoltate în continuare, în special prin sporirea frecvenţei reuniunilor de monitorizare și a vizitelor experţilor în orașele în cauză și prin consolidarea schimburilor de experienţă dintre orașele care au deţinut, cele care deţin și cele care vor deţine titlul și orașele candidate. Orașele nominalizate ar putea, de asemenea, să dezvolte legături suplimentare cu alte orașe deţinătoare ale titlului.

(19) Premiul „Melina Mercouri” instituit prin Decizia nr. 1622/2006/CE a dobândit o puternică valoare simbolică, care depășește cu mult suma acordată efectiv de către Comisie. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că orașele nominalizate își îndeplinesc angajamentele, condiţiile de plată ale sumei aferente premiului ar trebui să fie mai stricte și mai explicite.

(20) Este important ca orașele respective să specifice clar în toate materialele promoţionale că acţiunea instituită prin prezenta decizie reprezintă o acţiune a Uniunii.

(21) Evaluările Comisiei privind precedentele capitale europene ale culturii, care au la bază date colectate la nivel local, nu au putut furniza date primare privind impactul pe care îl are titlul. Prin urmare, orașele însele ar trebui să fie actorii-cheie în procesul de evaluare.

(22) Experienţa evenimentelor trecute a arătat că participarea ţărilor candidate poate ajuta la apropierea acestora de Uniune prin scoaterea în evidenţă a aspectelor comune ale culturilor europene. Prin urmare, acţiunea instituită prin prezenta decizie ar trebui să fie deschisă participării ţărilor candidate și potenţialilor candidaţi ulterior anului 2019.

(23) Cu toate acestea, în perioada 2020-2033, acoperită de prezenta decizie, din motive de echitate faţă de orașele din statele membre, orașelor din ţările candidate și din potenţialii candidaţi ar trebui să li se permită să participe la o singură competiţie pentru titlu. De asemenea, tot din motive de echitate faţă de statele membre, fiecare ţară candidată sau potenţial candidat ar trebui să poată deţine titlul o singură dată în perioada respectivă.

(24) Decizia nr. 1622/2006/CE ar trebui să fie abrogată. Cu toate acestea, dispoziţiile sale ar trebui să se aplice în continuare, pentru toate orașele care au fost deja nominalizate sau care sunt în curs de a fi nominalizate până în 2019.

(25)Deoarece obiectivele prezentei decizii, respectiv protejarea și promovarea diversităţii culturilor din Europa, evidenţierea trăsăturilor comune culturilor și stimularea contribuţiei culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor, nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre, dată fiind nevoia, în special, de criterii și proceduri comune, clare și transparente pentru selecţie și monitorizare, precum și de o strânsă coordonare între statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele preconizate ale acţiunii, pot să fie îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, definit la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor menţionate, 3.5.2014 L 132/3

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Instituirea acţiunii

O acţiune a Uniunii intitulată „Capitale europene ale culturii” este instituită pentru perioada 2020-2033 (denumită în continuare „acţiunea”).

Articolul 2

Obiective

(1)Obiectivele generale ale acţiunii sunt:

(a) protejarea și promovarea diversităţii culturilor din Europa și evidenţierea caracteristicilor comune, precum și creșterea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu cultural comun în rândul cetăţenilor;

(b) stimularea contribuţiei culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor în conformitate cu strategiile și priorităţile lor respective.

(2)Obiectivele specifice ale acţiunii sunt:

(a) îmbunătăţirea gamei, a diversităţii și a dimensiunii europene ale ofertei culturale în orașe, inclusiv prin intermediul cooperării transnaţionale;

(b) extinderea accesului și a participării la cultură;

(c) consolidarea capacităţii sectorului cultural și a legăturilor sale cu alte sectoare;

(d) conturarea mai fermă a profilului internaţional al orașelor prin intermediul culturii.

Articolul 3

Accesul la acţiune

(1)Competiţia pentru titlu este deschisă orașelor, care pot implica și zonele lor limitrofe.

(2)Numărul de orașe deţinătoare ale titlului într-un anumit an (denumit în continuare „anul pentru care este acordat titlul”) este de maximum trei. Titlul se acordă în fiecare an unui număr maxim de un oraș în fiecare din cele două state membre care apar în calendarul prevăzut în anexă (denumit în continuare „calendarul”) și, în anii relevanţi, unui oraș dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat sau unui oraș dintr-o ţară care aderă la Uniune în condiţiile prevăzute la alineatul (5).

(3)Orașele din statele membre au dreptul de a li se acorda titlul pentru un an conform ordinii în care figurează statele membre în calendar.

(4)Orașele din ţările candidate sau din potenţialii candidaţi care participă la programul „Europa creativă” sau la programele ulterioare ale Uniunii de sprijinire a culturii la data publicării apelului pentru depunerea candidaturilor menţionat la articolul 10 alineatul (2) își pot depune candidatura pentru titlu pentru un an în cadrul unei competiţii deschise organizate o dată la trei ani, conform calendarului. Orașele din ţările candidate și din potenţialii candidaţi pot participa la o singură competiţie în perioada 2020-2033. Fiecare ţară candidată sau potenţial candidat poate deţine titlul o singură dată în perioada 2020-2033.

(5)Atunci când o ţară aderă la Uniune după 4 mai 2014, însă înainte de 1 ianuarie 2027, are dreptul de a găzdui evenimentul la șapte ani după aderarea sa, conform normelor și procedurilor aplicabile statelor membre. Calendarul se actualizează în consecinţă. Atunci când o ţară aderă la Uniune la data de 1 ianuarie 2027 sau ulterior acestei date, nu are dreptul de a participa în cadrul prezentei acţiuni în calitate de stat membru. Cu toate acestea, în anii în care există deja trei orașe care deţin titlul conform calendarului, orașele din ţările menţionate la primul paragraf au dreptul de a deţine titlul numai în anul următor disponibil în calendar, în ordinea aderării ţărilor respective. 3.5.2014 L 132/4 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
Dacă un oraș dintr-o ţară menţionată la primul paragraf a participat anterior la o competiţie pentru ţările candidate și potenţialii candidaţi, nu poate participa la nicio competiţie ulterioară pentru statele membre. În cazul în care un oraș dintr-o astfel de ţară a fost nominalizat să deţină titlul în perioada 2020-2033, în conformitate cu alineatul (4), ţara respectivă nu are dreptul, după aderarea sa, de a organiza o competiţie ca stat membru în perioada menţionată. Dacă mai mult de o ţară aderă la Uniune la aceeași dată și dacă nu există un acord între ţările respective privind ordinea de participare la acţiune, Consiliul organizează o tragere la sorţi.

Articolul 4

Aplicare

(1)Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 5, Comisia redactează un formular de candidatură comun, care este utilizat de toate orașele candidate. În cazul în care un oraș candidat implică zona sa limitrofă, candidatura se înregistrează sub denumirea orașului respectiv.

(2)Fiecare candidatură se bazează pe un program cultural cu o dimensiune europeană puternică. Programul cultural se desfășoară pe durata anului pentru care este acordat titlul și este special creat pentru titlu, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 5.

Articolul 5

Criterii Criteriile de evaluare a candidaturilor (denumite în continuare „criteriile”) sunt distribuite în următoarele categorii: „contribuţia la strategia pe termen lung”, „dimensiunea europeană”, „conţinutul cultural și artistic”, „capacitatea de a produce rezultate”, „implicarea publicului” și „gestionarea”, astfel:

1. în ceea ce privește categoria „contribuţia la strategia pe termen lung”, sunt luaţi în considerare următorii factori:

(a) existenţa, la data depunerii candidaturii, a unei strategii culturale pentru orașul candidat, care acoperă acţiunea și include planuri pentru susţinerea activităţilor culturale, prevăzute pentru anii următori anului pentru care este acordat titlul;

(b) planurile de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale și creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele culturale, economice și sociale ale orașului candidat;

(c) impactul cultural, social și economic preconizat, inclusiv asupra dezvoltării urbane, preconizat pe termen lung, pe care titlul l-ar putea avea asupra orașului candidat;

(d) planurile de monitorizare și evaluare a impactului titlului asupra orașului candidat și de diseminare a rezultatelor evaluării; 2. în ceea ce privește categoria „dimensiunea europeană”, sunt evaluaţi următorii factori:

(a)domeniul de aplicare și calitatea activităţilor de promovare a diversităţii culturale a Europei, a dialogului intercultural și a unei mai bune înţelegeri reciproce între cetăţenii europeni;

(b) domeniul de aplicare și calitatea activităţilor care pun în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului și istoriei europene, precum și integrarea europeană și temele europene actuale;

(c) domeniul de aplicare și calitatea activităţilor la care participă artiști europeni, cooperarea cu operatori sau orașe din ţări diferite, incluzând, atunci când este cazul, orașe care deţin titlul, precum și parteneriate transnaţionale;

(d) strategia menită să atragă interesul publicului larg european și internaţional;

3. în ceea ce privește categoria „conţinutul cultural și artistic”, sunt evaluaţi următorii factori:

(a) existenţa unei viziuni și a unei strategii artistice clare și coerente pentru programul cultural;

(b) implicarea artiștilor locali și a organizaţiilor culturale în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural;

(c) gama și diversitatea activităţilor propuse și nivelul general al calităţii lor artistice;

(d)capacitatea de a îmbina patrimoniul cultural local și formele de artă tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare și experimentale; 3.5.2014 L 132/5 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
4. în ceea ce privește categoria „capacitatea de a produce rezultate”, orașele candidate trebuie să demonstreze că:

(a) candidatura beneficiază de susţinere politică extinsă și solidă și de un angajament durabil din partea autorităţilor locale, regionale și naţionale;

(b) orașul candidat dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a deţine titlul;

5. în ceea ce privește categoria „implicarea publicului”, sunt evaluaţi următorii factori:

(a) implicarea populaţiei locale și a societăţii civile în pregătirea candidaturii și în punerea în aplicare a acţiunii;

(b) crearea de oportunităţi noi și durabile pentru o gamă largă de cetăţeni, în special tineri, voluntari și persoane marginalizate și defavorizate, inclusiv minorităţi, de a asista sau participa la activităţi culturale, acordându-se o atenţie deosebită persoanelor cu handicap și persoanelor în vârstă în ceea ce privește accesibilitatea acestor activităţi;

(c) strategia generală pentru extinderea categoriilor de public, în special legătura cu mediul educaţional și participarea școlilor;

6. în ceea ce privește categoria „gestionarea”, sunt evaluaţi următorii factori:

(a)fezabilitatea strategiei de strângere de fonduri și a bugetului propus, care include, dacă este cazul, planuri de solicitare a unui sprijin financiar din programele și fondurile Uniunii și acoperă faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea și dispoziţiile pentru activităţile ulterioare, precum și planul pentru situaţiile neprevăzute;

(b) structura de gestiune și de punere în aplicare prevăzută pentru acţiune, care prevede, printre altele, o cooperare adecvată între autorităţile locale și structura de punere în aplicare, inclusiv echipa artistică;

(c) procedurile pentru numirea directorului general și a directorului artistic și domeniile lor de acţiune;

(d) strategia de marketing și comunicare să fie cuprinzătoare și să scoată în evidenţă faptul că acţiunea reprezintă o acţiune a Uniunii;

(e) structura de punere în aplicare să dispună de personal cu experienţă și competenţe adecvate pentru a planifica, gestiona și pune în aplicare programul cultural pentru anul pentru care este acordat titlul.

Articolul 6

Juriul de experţi

(1)Se înfiinţează un juriu de experţi independenţi (denumit în continuare „juriul”) pentru desfășurarea procedurilor de selecţie și monitorizare.

(2)Juriul este format din 10 experţi numiţi de instituţiile și organele Uniunii (denumiţi în continuare „experţi europeni”) în conformitate cu alineatul (3).

(3)După organizarea unei cereri deschise de exprimare a interesului, Comisia propune un grup de potenţiali experţi europeni. Parlamentul European, Consiliul și Comisia aleg câte trei experţi din grupul respectiv și îi numesc în conformitate cu procedurile lor. Comitetul Regiunilor selectează un expert din grup și numește expertul respectiv în conformitate cu procedurile sale. La selectarea experţilor europeni, fiecare instituţie și fiecare organ al Uniunii urmărește să asigure complementaritatea competenţelor, o repartizare geografică echilibrată, precum și echilibrul de gen în alcătuirea globală a juriului.

(4)Pe lângă experţii europeni, pentru selecţia și monitorizarea unui oraș dintr-un stat membru, statul membru în cauză are dreptul de a numi până la doi experţi în juriu, în conformitate cu propriile sale proceduri și cu consultarea Comisiei.

(5)Toţi experţii trebuie:

(a) să fie cetăţeni ai Uniunii;

(b) să fie independenţi; 3.5.2014 L 132/6 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(c) să aibă experienţă și expertiză aprofundate în:

(i) sectorul cultural;

(ii) dezvoltarea culturală a orașelor; sau

(iii) organizarea unui eveniment din seria „Capitala europeană a culturii” sau a unui eveniment cultural internaţional de o amploare și o importanţă similare;

(d) să fie în măsură să consacre activităţii din cadrul juriului un număr adecvat de zile de lucru pe an.

(6)Juriul își desemnează președintele.

(7)Experţii europeni sunt numiţi pentru o perioadă de trei ani. Fără a aduce atingere primului paragraf, în ceea ce privește prima alcătuire a juriului, Parlamentul European își numește experţii pentru trei ani, Comisia pentru doi ani, iar Consiliul și Comitetul Regiunilor pentru un an.

(8)Toţi experţii declară orice conflict de interese existent sau potenţial cu privire la un anumit oraș candidat. În cazul în care un expert face o astfel de declaraţie sau în cazul în care un astfel de conflict de interese iese la iveală, expertul respectiv demisionează, iar instituţia sau organul relevant al Uniunii sau statul membru în cauză îl înlocuiește pe expertul respectiv pentru perioada rămasă până la încheierea mandatului, în conformitate cu procedura aplicabilă.

Articolul 7

Depunerea candidaturilor în statele membre

(1)Fiecare stat membru este responsabil pentru organizarea competiţiei între orașele de pe teritoriul său conform calendarului. (2)Statele membre în cauză publică un apel pentru depunerea candidaturilor cel puţin cu șase ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. Prin derogare de la primul paragraf, statele membre care au dreptul să nominalizeze un oraș pentru deţinerea titlului în 2020 publică acest apel cât mai curând posibil după 4 mai 2014. Fiecare apel pentru depunerea candidaturilor cuprinde formularul de candidatură menţionat la articolul 4 alineatul (1). Termenul de depunere a candidaturilor de către orașele candidate în cadrul fiecărui apel pentru depunerea candidaturilor se stabilește la cel puţin 10 luni de la data publicării sale.

(3)Candidaturile sunt notificate Comisiei de către statele membre în cauză.

Articolul 8

Preselecţia în statele membre

(1)Fiecare stat membru vizat convoacă juriul pentru o reuniune de preselecţie cu orașele candidate, cu cel puţin cinci ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. Prin derogare de la primul paragraf, statele membre care au dreptul de a nominaliza orașe la titlu pentru anul 2020 pot prelungi respectivul termen cu cel mult un an.

(2)După evaluarea candidaturilor conform criteriilor, juriul convine asupra unei liste restrânse de orașe candidate și întocmește un raport de preselecţie asupra tuturor candidaturilor, furnizând printre altele recomandări în atenţia orașelor candidate preselecţionate.

(3)Juriul prezintă raportul de preselecţie statelor membre în cauză și Comisiei.

(4)Fiecare stat membru în cauză aprobă în mod oficial preselecţia candidaturilor, stabilită pe baza raportului juriului.

Articolul 9

Selecţia în statele membre

(1)Orașele candidate preselecţionate își completează și își revizuiesc candidaturile astfel încât să respecte criteriile și să ia în considerare recomandările cuprinse în raportul de preselecţie și le înaintează statului membru în cauză, care le transmite apoi Comisiei.

3.5.2014 L 132/7

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(2)Fiecare stat membru vizat convoacă juriul pentru o reuniune de selecţie cu orașele candidate preselecţionate, în termen de cel mult nouă luni după reuniunea de preselecţie. Dacă este necesar, în consultare cu Comisia, statul membru vizat poate prelungi termenul de nouă luni cu o perioadă rezonabilă.

(3)Juriul evaluează candidaturile completate și revizuite.

(4)Juriul emite un raport de selecţie privind candidaturile orașelor candidate preselecţionate, precum și o recomandare pentru nominalizarea unui singur oraș din statul membru în cauză. Raportul de selecţie conţine, de asemenea, recomandări adresate orașului în cauză cu privire la progresele care trebuie realizate înainte de anul pentru care este acordat titlul. Juriul prezintă raportul de selecţie statului membru în cauză și Comisiei.

(5)Fără a aduce atingere alineatului (4), în cazul în care niciunul dintre orașele candidate nu îndeplinește toate criteriile, juriul poate recomanda neacordarea titlului în anul respectiv.

Articolul 10

Preselecţia și selecţia în ţările candidate și în potenţialii candidaţi

(1)Comisia este responsabilă de organizarea competiţiei între orașele din ţările candidate și din potenţialii candidaţi.

(2)Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un apel pentru depunerea candidaturilor, cel puţin cu șase ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. Fiecare apel pentru depunerea candidaturilor cuprinde formularul de candidatură menţionat la articolul 4 alineatul (1). Termenul pentru depunerea candidaturilor în cadrul fiecărui apel pentru depunerea candidaturilor se stabilește la cel puţin 10 luni de la data publicării sale.

(3)Preselecţia orașelor este efectuată de juriu cel puţin cu cinci ani înaintea anului pentru care este acordat titlul, pe baza candidaturilor acestora. Nu se organizează nicio reuniune cu orașele candidate. După evaluarea candidaturilor conform criteriilor, juriul convine asupra unei liste restrânse de orașe candidate și întocmește un raport de preselecţie asupra tuturor candidaturilor, furnizând printre altele recomandări în atenţia orașelor candidate preselecţionate. Juriul transmite Comisiei raportul de preselecţie.

(4)Orașele candidate preselecţionate își completează și își revizuiesc candidaturile astfel încât să respecte criteriile și să ia în considerare recomandările cuprinse în raportul de preselecţie și le înaintează Comisiei. Comisia convoacă juriul pentru o reuniune de selecţie cu orașele candidate preselecţionate, în termen de cel mult nouă luni după reuniunea de preselecţie. Dacă este necesar, Comisia poate prelungi termenul de nouă luni cu o perioadă rezonabilă.

(5)Juriul evaluează candidaturile completate și revizuite.

(6)Juriul emite un raport de selecţie privind candidaturile orașelor candidate preselecţionate, precum și o recomandare pentru nominalizarea unui singur oraș dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat. Raportul de selecţie conţine, de asemenea, recomandări adresate orașului în cauză cu privire la progresele care trebuie realizate înainte de anul pentru care este acordat titlul. Juriul transmite Comisiei raportul de selecţie.

(7)Fără a aduce atingere alineatului (6), în cazul în care niciunul dintre orașele candidate nu îndeplinește toate criteriile, juriul poate recomanda neacordarea titlului în anul respectiv.

3.5.2014 L 132/8

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
Articolul 11

Nominalizare

(1)Fiecare stat membru vizat nominalizează un oraș la titlu, pe baza recomandărilor cuprinse în raportul de selecţie al juriului, și notifică nominalizarea Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor cu cel puţin patru ani înaintea anului pentru care este acordat titlul. Prin derogare de la primul paragraf, statele membre care au dreptul să nominalizeze orașe la titlu pentru anul 2020 pot prelungi respectivul termen cu cel mult un an.

(2)În cazul ţărilor candidate și al potenţialilor candidaţi, Comisia nominalizează un oraș la titlu în anii relevanţi, pe baza recomandărilor cuprinse în raportul de selecţie al juriului, și notifică nominalizarea Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor, cu cel puţin patru ani înaintea anului pentru care este acordat titlul.

(3)Nominalizările menţionate la alineatele (1) și (2) sunt însoţite de o justificare pe baza rapoartelor juriului.

(4)În cazul în care un oraș implică zona sa limitrofă, nominalizarea privește orașul. (5)În termen de două luni de la notificarea nominalizărilor, Comisia publică lista orașelor nominalizate drept capitale europene ale culturii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Articolul 12

Cooperarea între orașele nominalizate Orașele nominalizate pentru același an urmăresc să dezvolte legături între programele lor culturale, o astfel de cooperare putând fi luată în considerare în cadrul procedurii de monitorizare prevăzute la articolul 13.

Articolul 13

Monitorizare

(1)Juriul monitorizează pregătirea orașelor nominalizate pentru anul aferent titlului, furnizând acestora sprijin și orientări din momentul nominalizării lor până la începutul anului pentru care este acordat titlul.

(2)În acest scop, Comisia convoacă trei reuniuni de monitorizare la care urmează să participe juriul și orașele nominalizate, după cum urmează:

(a) cu trei ani înaintea anului pentru care este acordat titlul;

(b) cu 18 luni înaintea anului pentru care este acordat titlul;

(c) cu două luni înaintea anului pentru care este acordat titlul. Statul membru sau ţara candidată sau potenţialul candidat în cauză poate desemna un observator care să participe la reuniunile respective. Cu șase săptămâni înainte de fiecare reuniune de monitorizare, orașele nominalizate transmit Comisiei rapoarte privind progresele înregistrate. În timpul reuniunilor de monitorizare, juriul evaluează pregătirile și oferă consiliere cu scopul de a ajuta orașele nominalizate să dezvolte un program cultural de înaltă calitate și o strategie eficace. Juriul acordă o atenţie deosebită recomandărilor stabilite în raportul de selecţie și în rapoartele de monitorizare precedente menţionate la alineatul (3).

(3)După fiecare reuniune de monitorizare, juriul întocmește un raport de monitorizare a stadiului pregătirilor și a potenţialelor măsuri de luat. Juriul transmite rapoartele sale de monitorizare Comisiei, precum și orașelor nominalizate și respectivelor state membre sau ţări candidate sau potenţiali candidaţi.

(4)Pe lângă reuniunile de monitorizare, Comisia poate organiza vizite ale juriului în orașele nominalizate ori de câte ori este necesar.

3.5.2014 L 132/9

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
Articolul 14

Premiul

(1)Comisia poate acorda un premiu sub forma unei sume de bani în onoarea Melinei Mercouri (denumit în continuare „premiul”) unui oraș nominalizat, sub rezerva finanţării puse la dispoziţie în temeiul cadrului financiar multianual relevant. Aspectele juridice și financiare ale premiului sunt reglementate în cadrul programelor Uniunii de sprijinire a culturii.

(2)Contravaloarea premiului este achitată până la sfârșitul lunii martie a anului pentru care este acordat titlul, cu condiţia ca orașul nominalizat să respecte în continuare angajamentele asumate în stadiul depunerii candidaturii, să respecte criteriile și să ţină seama de recomandările cuprinse în rapoartele de selecţie și monitorizare. Se consideră că angajamentele asumate în etapa depunerii candidaturii de către orașul nominalizat au fost respectate în cazul în care nu s-a făcut nicio modificare substanţială a programului și strategiei între etapa de depunere a candidaturii și anul pentru care este acordat titlul, în special dacă:

(a)bugetul a fost menţinut la un nivel capabil să pună în aplicare un program cultural de înaltă calitate conform candidaturii și criteriilor;

(b) independenţa echipei artistice a fost respectată în mod corespunzător;

(c) dimensiunea europeană a rămas suficient de puternică în versiunea finală a programului cultural;

(d) strategia de marketing și comunicare și materialele promoţionale utilizate de către orașul nominalizat reflectă în mod clar faptul că acţiunea reprezintă o acţiune a Uniunii;

(e) planurile de monitorizare și evaluare a impactului titlului asupra orașului nominalizat sunt deja întocmite.

Articolul 15

Măsuri practice Comisia are ca misiune în special:

(a) să asigure coerenţa de ansamblu a acţiunii;

(b) să asigure coordonarea dintre statele membre și juriu;

(c)din perspectiva obiectivelor menţionate la articolul 2 și a criteriilor, să stabilească orientări pentru sprijinirea procedurilor de selecţie și monitorizare, în strânsă cooperare cu juriul;

(d) să ofere sprijin tehnic juriului;

(e) să publice toate rapoartele juriului pe pagina sa de internet;

(f) să facă publice toate informaţiile relevante și să contribuie la vizibilitatea acţiunii la nivel european și internaţional;

(g) să stimuleze schimbul de experienţă și de bune practici între precedentele, actualele și viitoarele orașe deţinătoare ale titlului, precum și între orașele candidate și să promoveze difuzarea mai largă a rapoartelor de evaluare a orașelor și a experienţei dobândite.

Articolul 16

Evaluare

(1)Răspunderea de a evalua rezultatele anului în calitate de capitală europeană a culturii revine fiecărui oraș în cauză. Comisia stabilește orientări comune și indicatori pentru orașele respective, pe baza obiectivelor menţionate la articolul 2 și a criteriilor, pentru a asigura o abordare coerentă a procedurii de evaluare. Orașele respective întocmesc rapoartele lor de evaluare și le transmit Comisiei până la data de 31 decembrie a anului următor anului pentru care este acordat titlul. Comisia publică rapoartele de evaluare pe pagina sa de internet.

(2)În afara evaluărilor realizate de către orașe, Comisia asigură faptul că au loc periodic evaluări externe și independente ale rezultatelor acţiunii.

3.5.2014 L 132/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
Evaluările externe și independente se axează pe plasarea tuturor capitalelor europene ale culturii precedente într-un context european, pentru a permite comparaţii și pentru a trage învăţăminte utile pentru viitoarele capitale europene ale culturii, precum și pentru toate orașele europene. Evaluările respective includ o evaluare a acţiunii în ansamblu, inclusiv a eficienţei proceselor implicate în desfășurarea sa, a impactului său și a modului în care aceasta ar putea fi îmbunătăţită. Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor următoarele rapoarte întocmite pe baza evaluărilor menţionate, însoţite, dacă este cazul, de propuneri corespunzătoare:

(a) un prim raport intermediar până la 31 decembrie 2024;

(b) un al doilea raport intermediar până la 31 decembrie 2029;

(c) un raport ex post până la 31 decembrie 2034.

Articolul 17

Abrogare și dispoziţii tranzitorii Decizia nr. 1622/2006/CE se abrogă. Cu toate acestea, această decizie rămâne în vigoare în ceea ce privește orașele nominalizate sau care urmează a fi nominalizate drept capitale europene ale culturii pentru anii din perioada 2013-2019.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Adoptată la Strasbourg, 16 aprilie 2014.

Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Președintele D. KOURKOULAS 3.5.2014 L 132/11 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
ANEXĂ CALENDAR

2020 Croaţia Irlanda

2021 România Grecia Ţară candidată sau potenţialul candidat

2022 Lituania Luxemburg

2023 Ungaria Regatul Unit

2024 Estonia Austria Ţară candidată sau potenţialul candidat

2025 Slovenia Germania

2026 Slovacia Finlanda

2027 Letonia Portugalia Ţară candidată sau potenţialul candidat

2028 Republica Cehă Franţa

2029 Polonia Suedia

2030 Cipru Belgia Ţară candidată sau potenţialul candidat

2031 Malta Spania

2032 Bulgaria Danemarca

2033 Ţările de Jos Italia Ţară candidată sau potenţialul candidat

3.5.2014 L 132/12 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO