Articolul privind presupusul “plagiat” al Timișoarei în programul Capitale Culturale Europene reprezintă o tentativă grosolană de dezinformare publică

Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana > Noutăţi > Comunicate de presă > Articolul privind presupusul “plagiat” al Timișoarei în programul Capitale Culturale Europene reprezintă o tentativă grosolană de dezinformare publică

timisoaraPublicaţia online România Liberă a publicat în 25 februarie 2014 articolul “Cum plagiază Timișoara strategia de promovare a Clujului”, semnat de Liliana Brad (Trocan) din Arad, care a iniţiat un demers jurnalistic de analiză, în urma căruia a concluzionat că Timișoara ar fi recurs la plagiat în competiţia pentru titlul Capitală Culturală Europeană.

Pentru o corectă informare a publicului, Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană respinge acuzaţia de plagiat și transmite că demersul jurnalistic menţionat este rău intenţionat, neargumentat, bazat pe o documentare superficială.

În susţinerea acestei afirmaţii, menţionăm că programul Capitale Culturale Europene presupune proceduri standard de pregătire a candidaturii pentru acest titlu, iar acestea constau în: consultări cu mediul cultural, socio-economic, academic, dezbateri, schimburi de experienţă cu alte capitale culturale și cu orașe candidate, programul de ambasadori culturali, programe de voluntariat, pregătirea conceptului, campanii de informare a populaţiei, pregătirea strategiei culturale incluzînd studii sociologice premergătoare, monitorizare, concursuri de idei, comunicare către populaţie, selecţia și întocmirea programului cultural pentru anul în care orașul ar urma să deţină titlul, realizarea programelor care au ca scop dezvoltarea orașului din punct de vedere cultural, socio-economic, civic, sprijinirea instituţiilor de cultură etc. Aceste etape sunt parcurse de orașele candidate în ritmul și după calendarul stabilit de către acestea.
Revenind la analiza comparativă realizată de jurnalista Liliana Brad (Trocan) din Arad, transmitem următoarele precizări:

• Timișoara este primul oraș din România care a anunţat public intenţia de a candida pentru titlul de Capitală Culturală Europeană după 2020 (anunţul a fost făcut în 25 ianuarie 2010 de fostul primar Gheorghe Ciuhandu în timpul inaugurării Sălii 2 a Teatrului Naţional Timișoara). După demersuri specifice, de consultare cu experţii locali și străini, Timișoara a fost primul oraș din România care și-a asumat administrativ, politic și financiar candidatura prin Hotărârea Consiliului Local Timișoara Nr. 82 din 29.03.2011. În același an, un grup format din membri ai societăţii civile și oameni politici au avut o întâlnire de lucru, la Bruxelles, cu doamna Doris Pack – președinta Comisiei de Cultură și Educaţie a Parlamentului European pe tema intenţiei Timișoarei de a candida pentru titlu. În urma consultărilor la nivelul societăţii civile timișorene, al liderilor din instituţiile de cultură, în noiembrie 2011 a fost înfiinţată Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană, prima asociaţie de acest fel din ţară. În decembrie 2012 noul Primar al Timișoarei, Nicolae Robu, își asumă public candidatura, de data aceasta în calitate de edil al orașului, în cadrul unui eveniment public.

• Primele schimburi de experienţă pe tema Capitală Culturală Europeană au avut loc în perioada iulie – august 2010, cu echipa orașului Graz (CCE 2003). În următorii ani au avut loc numeroase alte vizite cu rol de schimb de experienţă cu echipe din Franţa, Germania, Ungaria, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Cehia și din România – Sibiu. Cele mai multe dintre aceste întâlniri au avut caracter intern, de lucru. În martie 2012 a avut loc primul eveniment public, cu participarea unor experţi străini (care apoi au fost invitaţi și de alte orașe din România), iar în 2013 au mai fost organizate două mari întâlniri publice similare.

• Website-ul proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană, timisoara2021.ro, a fost lansat în noiembrie 2012, la câteva luni după ce Comisia Europeană a anunţat că România va deţine titlul în 2021, nu în 2020. Înainte de website-ul proiectului, echipa Asociaţiei a păstrat comunicarea online pe platforma timisoara2020.wordpress.com (creată la 10 februarie 2012). Apoi, la începutul acestui an a fost lansat și microsite-ul timisoara2021.eu, integrat pe site-ul general timisoara2021.ro, care este un instrument de comunicare în cadrul campaniei de informare a publicului Cultura unește comunitatea.

• Pentru acest proiect s-au derulat mai multe campanii de comunicare pe tema Capitală Culturală Europeană. Prima a fost derulată de Primăria Municipiului Timișoara în mai 2011 și a pus în valoare caracterul inovator al orașului, prin evidenţierea numeroaselor premiere timișorene. În cadrul Asociaţiei, a urmat un proiect cu obiectiv de comunicare și mobilizare a comunităţii, pe tema Capitală Culturală Europeană, care s-a desfășurat în perioada septembrie–noiembrie 2012. Proiectul “Memoria Cartierului Meu” și-a mai propus ca obiectiv și revitalizarea culturală a cartierelor istorice și a mobilizat organizatori culturali, scriitori, istorici, instituţii de învăţământ, reprezentanţi ai bisericii, a evideţiat trăsăturile multi- și interculturale și caracterul multiconfesional al orașului, a urmărit creșterea atașamentului cetăţenilor faţă de oraș și a introdus ca principală temă de comunicare provocarea Timișoarei în următorii ani: competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. A urmat apoi acţiunea Expansiune Culturală, derulată în perioada mai – decembrie 2013, care a vizat promovarea candidaturii la nivel local, naţional și internaţional, cu ocazia unor evenimente culturale de amploare din Timișoara. Campania de informare Cultura unește comunitatea, care se derulează în prezent, continuă precedentele demersuri de informare și mobilizare a cetăţenilor prin implicarea de această dată a sute de parteneri din oraș din diferite domenii.

• Studiul sociologic privind impactul candidaturii la care face referire articolul, este o procedură standard. Astfel de studii au făcut și fac toate orașele candidate. Pe lângă acesta, a mai fost realizat un alt studiu sociologic, premergător elaborării strategiei culturale a Timișoarei pe perioada 2014–2025, obiectiv al proiectului Poli culturali – Politica culturală instrument pentru dezvoltare comunitară şi regională, finanţat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia. Acest proiect a fost depus spre finanţare în iunie 2011 de care Institutul Intercultural Timişoara – membru al Asociaţiei -, în parteneriat cu Primăria Timişoara. Contractarea a fost realizată doi ani mai târziu, în iunie 2013 şi se află încă în curs de implementare. Titlul proiectului reflectă crezul de la care a pornit Timişoara în 2011 – cultura este un factor de dezvoltare comunitar.

• Programul ambasadorilor a fost demarat la Timișoara în aprilie 2011, când fostul primar Gheorghe Ciuhandu i-a oferit diploma de ambasador lui Ioan Holender, timișoreanul care a fost director al Operei din Viena, și care, ulterior, a devenit președinte onorific al Asociaţiei.

• Primul acord politic pentru susţinerea proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană a fost semnat în 2011 și s-a intitulat “Angajament de susţinere a demersului privind candidatura Timișoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană”. Demersul a fost iniţiat de fostul primar Gheorghe Ciuhandu. Acordul interpartinic semnat la începutul anului 2014 a fost iniţiat de actualul primar, Nicolae Robu, și reconfirmă faptul că partidele politice își respectă angajamentul asumat în urmă cu aproape 3 ani.

Conform celor de mai sus, Timișoara a fost primul oraș din România care a început să parcurgă etape standard din pregătirea candidaturii, iar acest lucru a fost posibil în contextul unor decizii locale care au avut menirea să situeze cultura pe un loc principal în strategiile de dezvoltare a orașului. Astfel, și programul Capitale Culturale Europene a devenit de interes pentru administraţia și societatea civilă locală, încă din 2010. Pentru aceste afirmaţii și pentru exemplele de mai sus există documente, care au caracter public sau intern.

În ceea ce privește etapele standard din programul Capitale Culturale Europene, acestea vor fi parcurse, integral sau doar parţial în funcţie de decizia fiecăruia, și de celelalte orașe din ţară în funcţie de calendarul și resursele proprii. Ceea ce va diferi în fiecare caz va fi specificul orașelor respective, conceptul candidaturii, programul artistic, cu alte cuvinte, conţinutul.

Programul Capitale Culturale Europene va aduce numeroase beneficii României, prin intermediul orașelor care acceptă provocarea de a porni pe acest drum. Chiar dacă va fi un singur deţinător al titlului, fiecare oraș va rămâne cu o comunitate mai unită, cu numeroase colaborări locale, naţionale, europene, va avea strategii care pot fi aplicate pentru dezvoltarea în domeniile economic, social, cultural.

Riscurile acestui program sunt, însă, cele la nivel de ţară. În situaţii de rea voinţă, această competiţie (care ar trebui să fie una constructivă, o încurajare a performanţei și o manifestare a corectitudinii) poate genera false judecăţi, dezbinare la nivel naţional, tocmai într-o perioadă în care sunt puse în discuţie avantajele și dezavantajele procesului regionalizării. Înainte de orice, suntem cetăţeni ai României, iar România va avea o Capitală Culturală Europeană în 2021, adică o carte de vizită pentru Europa și întreaga lume, de aceea e util să rămânem lucizi și angajaţi într-o competiţie corectă.

Comunicat de presă